ZADA – branzeturi din Bucovina cu aroma florilor

ZADA – branzeturi din Bucovina cu aroma florilor

Cine se află în spatele brandului ZADA?

Cristina și Florentin Dumitrescu din comuna Horodnic de Jos, județul Suceava, au întemeiat o afacere cu produse lactate preparate tradițional doar din lapte, cheag și sare, după cum precizează cei doi, atunci când sunt întrebați ce îi diferențiază de concurență. Au pornit de jos și pas cu pas au construit un brand local care face cinste Bucovinei și care este apreciat de fiecare persoană atunci când degustă brânzeturile. Cu o experienta de aproape 25 de ani, profitând de bogăţia pajiștilor de o rară biodiversitate din Bucovina, a văcuțelor autohtone din rasă de lapte, îmbinând rigoarea cu imaginația celor doi proprietari- soții Dumitrescu, ies de pe poarta atelierului Zada diverse brânzeturi ce fac deliciul gurmanzilor. ZADA– brânzeturi din Bucovina!

Cheia succesului? Perseverența! 

Ideea începerii unei afaceri s-a născut în anul 1989, atunci când a apărut posibilitatea de a alege fiecare ce vrea să facă după ce termină facultatea. În acel moment, Cristina era în penultimul an de facultate, iar după terminarea acesteia a avut posibilitatea să fie oaspetele şi în acelaşi timp ucenica unei familii elveţiene care deținea o brânzărie în Alpii elveţieni, iar acolo, după cum precizează ea, a învăţat într-o lună chestiuni practice legate de bazele preparării brânzeturilor pe care nu le deprinsese în cei 5 ani de facultate. 

Ce lucru cu adevărat prețios a învățat în cadrul acestei specializări? În primul rând a putut face cu mintea trecerea de la modelul producţiilor mari din fabricile socialiste – erau tot ce văzuse şi cunoştea – la o producţie mică și la modul în care trebuie organizată aceasta.

Apoi Cristina a învăţat că „laptele este viu” şi că de felul în care îl respecţi, de felul în care înveţi să îl „simţi”, să „convieţuieşti” cu el, depinde rezultatul. 

A mai învăţat că trebuie să respecte experienţa acumulată de cei care făceau brânzeturi înainte, pentru că ei au făcut și greşeli, dar au găsit soluţii concentrate apoi în principii şi într-un mod de lucru care trebuie respectat. 

A rămas și astăzi în legătură cu familia elvețiană, iar între timp a cunoscut alţi și alți specialişti, cu care se mai sfătuiește uneori.

„Ne doream să ne practicăm meseria, să facem brânză cu mâna noastră. Întotdeauna ni s-a părut frumos şi valoros să fii un producător de hrană, așa a luat naștere Zada– brânzeturi din Bucovina. Pare greu de crezut, în contextul economic actual, dar nu a existat un capital iniţial, în sensul unei sume de bani disponibile pentru investiţii, a fost doar un spaţiu pus la dispoziție de către o familie din Horodnic de Jos şi disponibilitatea noastră de a investi fiecare leu din salariul soţului în amenajarea şi dotarea acestuia“, a precizat Cristina Dumitrescu. Lucru care s-a și întâmplat de altfel, iar evoluția afacerii avea să fie treptată, cei doi inițiatori dorindu-și chiar să acceseze și fonduri pentru a se extinde, însă acest lucru nu a fost posibil.

„În 1996, când s-a lansat programul Phare, am avut o discuţie preliminară în care am fost întrebaţi dacă spațiul în care ne desfăşurăm activitatea, precum și terenul aferent acestuia se află în proprietatea noastră. Pe atunci nu erau ale noastre. Când am încercat să explic că tocmai de aceea avem nevoie de fonduri, am primit un răspuns sec că «nu ne calificăm» deoarece proprietatea asupra terenului şi clădirii sunt condiţii de bază pentru accesarea programului. Ni s-a părut nedrept! Mai târziu, când s-a lansat programul SAPARD, ni se impunea fie să facem o investiţie nouă cu capacitate de 5.000 de litri fie să o mărim pe cea existentă la 15.000 litri. Nu doream să facem o brânzărie nouă, aveam deja una inaugurată în toamna anului 2002, într-o clădire nouă, construită în acest scop şi pe care doream să o adaptăm noilor cerinţe. Așa că nu am beneficiat de fonduri din programe de finanțare“, a mai adăugat bucovineanca.

Cristina are și o explicație pentru alegerea lor de a produce în serie mică: „Există un punct critic al mărimii producţiei pentru un spaţiu dat. Dacă acesta este atins şi depăşit, se ajunge la produse corecte, dar fade, lipsite de savoare.”

Gusturi rafinate din mijlocul naturii

Astăzi, la Zada– brânzeturi din Bucovina, se prelucrează în medie 5.000 de litri zilnic, în cea mai mare parte lapte de vacă – pe timpul verii, dar şi lapte de oaie şi capră. Materia primă provine de la producători din comuna Horodnicul de Jos şi alte două comune învecinate.

„Ceea ce apreciem la produsele noastre este că provin de la animale care se hrănesc în cea mai mare parte cu iarbă proaspătă sau fân, adică e aproape de natură. Eu cred că doar aşa se poate transmite brânzeturilor aroma florilor.”

Când prezintă brânzeturile, mai ales la degustări, Cristinei îi place să le introducă într-un crescendo al intensificării gustului – de la simplu și proaspăt până la gustul intens al brânzeturilor maturate.

„Asemenea unui vin sau a unui preparat de carne din categoria celor crud-uscate, după preparare, caşcavalul are nevoie de o perioadă de maturare. E o perioadă în care textura iniţială relativ gumoasă devine păstoasă, onctuoasă şi, de asemenea, i se dezvoltă gustul. Cu cât trece timpul, cu atât devine mai bun.”

Cristina ne spune că brânzeturile nu se mănâncă reci, abia scoase din frigider. E poate acceptabil pentru brânza proaspătă de vaci, dar nici măcar. Restul brânzeturilor se mănâncă la temperatura camerei şi pe îndelete. Altfel nu te poţi bucura de aromă.

 

Învaţă să mănânci

De curând a descoperit cartea “Food Rules. An Eaters Manual”, a lui Michael Pollan, pe care o traduce liber: “Regulile hranei. Manualul celui care mănâncă”. Este o carte care reuneşte 83 de reguli pentru o hrănire bună şi pe care o recomandă tuturor.

O regulă pe care o aprobă 100% este regula 2 care spune: „Nu mâncaţi nimic ce nu ar putea fi recunoscut drept hrană de către străbunica dumneavoastră”.

Brânzeturile sunt, în sine, un aliment tradiţional, iar regulile de bază ale preparării sunt foarte vechi, foarte clare, universale, trebuie respectate. Așa că la Zada brânzeturile se fac tradiţional, chiar dacă unele operaţiuni nu se execută integral manual.

Inovaţia la Zada, brânzeturi din Bucovina, apare în formele de prezentare – împletiturile de caşcaval foarte frumoase, dar şi forme specifice sărbătorilor de Paşte şi Crăciun. Au încercat apoi să experimenteze şi gusturi noi. Aşa au apărut brânzeturile cu condimente – piper, usturoi şi busuioc –, cu verdeţuri, cu nucă.

Oameni calificaţi, în sensul din dicţionar al cuvântului, nu au găsit. Angajaţii lor nu au diplome şi au puţine cunoştinţe teoretice, dar ştiu ce au de făcut ca să iasă brânza bună şi îşi fac treaba bine.

Delicatese cu renume, clienţi fideli de toate vârstele

„Una dintre cele mai mari bucurii pe care le-am avut în relaţia cu consumatorul de brânzeturi Zada a fost atunci când la unul dintre târgurile la care am participat s-a apropiat de standul nostru un tânăr care a exclamat: «Zada – caşcavalul copilăriei mele!» Am fost profund emoţionată şi am primit una dintre cele mai mari recunoaşteri ale muncii noastre. Şi, în acelaşi timp, confirmarea că Zada e un concept în domeniul brânzeturilor.”

Au drept clienţi și persoane strămutate din Bucovina, care vin aici în concediu şi care fac o „aprovizionare”; unii lucrează în străinătate şi vin să cumpere înainte de finalul vacanțelor petrecute aici – cumpără pentru ei, dar şi pentru prieteni. Unii le cer să ambaleze porţii mici – „pentru copilul de la facultate” (inclusiv facultăţi din străinătate). O parte dintre produsele lor se vând pe piaţa locală. Sunt prezenţi în oraşele mari din Moldova, dar colaborează și cu câteva magazine de delicatese din Bucureşti.

Cei 21 de ani care au trecut au fost şi au rămas un montagne-russe pentru soții Dumitrescu. Momentele de vârf sunt cele în care, într-un fel sau altul, primesc recunoaştere pentru munca lor. De exemplu, atunci când o clientă fidelă le spune că, în familia ei, este de neconceput să lipsească din frigider caşcavalul Zada. Sau când o nouă colaborare se naște doar pentru că viitorul partener gustă caşcavalul la un bufet şi îi place atât de mult, încât se interesează de unde provine şi îi contactează. Momentele grele, pe de altă parte, au un izvor comun: o mare parte dintre consumatori iau decizia de cumpărare pe baza unui singur criteriu: preţul cel mai mic.

Brânzeturi de autor, de pe pajiștile pure ale Bucovinei

Cu o experienta de aproape 25 de ani, profitând de pe urma pajiștilor de o rară biodiversitate din Bucovina, a văcuțelor autohtone din rasă de lapte, îmbinând rigoarea cu imaginația a celor doi proprietari, soții Dumitrescu, ies de pe poarta atelierului Zada, brânzeturi din Bucovina, ce fac deliciul gurmanzilor.

De acum aceste delicarese sunt disponibile şi celor din marile orașe, prin intermediu colaborării cu magazinul on-line www.nordnatural.ro

Poftiți și savuraţi delicatese făcute cu suflet, brânzeturi cu aroma florilor de Bucovina!

No Comments

Post A Comment