Agranoland, Odobești, Vrancea

Sigur c-avem azi, în general vorbind, o mulțime de variante din care să alegem când vine vorba de cumpărat produse de panificație. Putem cumpăra tot felul de pâini, pâinici, pâinicuțe și pâinicele – ba chiar, dacă ne batem puțin capul, s-ar putea să găsim și mămăligă gata făcută. Ei, dar și când te-apucă dorul să-ți faci singur/ă în casa pâinea sau mămăliga… Păi când te-apucă, nu ar fi minunat să știi că poți folosi făină și mălai de cea mai bună calitate? Iată, poți alege făina de grâu și mălaiul 100% ecologic produse de Agranoland din Odobești, Vrancea. Din 1996, Agranoland a investit în terenuri și utilaje pentru a-ți aduce astăzi pe blatul de bucătărie produse cerealiere cu care să-ți fie mai mare dragul să învârți sucitorul și făcălețul.

aRoma, Fălticeni

La peste 25 de ani de la înființare, firma ce produce brandul aRoma este principalul producător de sucuri 100% naturale din regiunea Moldovei. Dar nu trebuie să-ți faci griji că aRoma sunt așa mari: chiar și în această ipostază, la aRoma se pune preț nu atât pe cantitate, cât pe calitate. Așa se face că pentru sucurile lor de mere, folosesc doar fructe și/sau legume proaspete, sănătoase și atent selectate. Iar procesul tehnic e fără cusur – până și apa cu care curăță linia de producție e certificată cum scrie la carte și la lege. Și pentru că tare-i frumos când ai de unde alege, pe lângă sucul de mere consacrat, poți găsi sucuri aRoma de mere și coacăze negre, de mere și sfeclă roșie, de mere și soc, de mere și vișine, de mere și pere, de mere și piersici, de mere și mentă și de mere și zmeură. Toate la fel de 100% naturale, de gustoase, răcoritoare și sănătoase.

Bere Suceava, comuna Șcheia, Suceava

În vremuri de demult, în localitatea Solca își avea scaunul de domnie voievodul Ștefan Tomșa al Doilea. Tot aici era și o mânăstire de călugări care, printre cele duhovnicești, se îndeletniceau și cu cele lumești: făceau bere. S-au dus și voievozii, s-au dus și călugării. Dar tradiția făcutului berii a rămas, dusă mai departe, în zilele noastre, de fabrica Bermas. Unde, din 1974, se produce Regina Blondă a Bucovinei: Solca. Secretul acestei beri minunate stă folosirea malţului şi a hameiului natural sub forma de peleţi. De aici vin spuma bogată, gustul uşor amărui şi culoarea limpede – ca să nu mai spunem cât de bine se păstrează berea și farmecul ei de-a lungul timpului.

Bicarus, comuna Bilca, Suceava

Vegetarienii pot sări peste această descriere, dar cei care se dau în vânt după carne ar face bine să ciulească urechile. Pentru că le vom povesti despre carmangeria Bicarus din Bilca, unde se produc niște produse artizanale din porc și vită de stă mâța-n coadă. Aici, langă Vicovu de Sus, Bicarus produce mezeluri bucovinești băiţuite, maturate şi afumate cu meşteşug, nelăsând tradiția pastramei, a cârnaților sau a mușchiulețului de altădată să se ducă pe apa Sucevei ce curge în apropiere. Mănâncă-le proaspete sau pe grătar, cu puțin muștar, niște murături, pâine sau mămăliguță alături, și-o să-ți faci ziua mai împlinită.

Bisou, Iaşi

Nu știm ce să facem: să-ți recomandăm gustările Bisou sau să nu ți le recomandăm? Ce ne facem noi după aceea dacă ne trezim cu telefoane și mailuri de la tine să ne cerți că “ce mi-ați făcut, că nu mă pot opri din ronțăit?” Sau, și mai și, că vrei să mai comanzi și noi nu mai avem? Crănțănele, biscuiți, prăjiturici, grisine, făcute cu ingrediente autohtone după rețete internaționale – iată aceste delicioase momeli cu care cei de la Bisou te prind în plasa lor și nu-ți mai dau drumul. Cranț, cranț, cranț!

Bunătăți din Cămară, comuna Săvinești, Neamţ

Ne-am modernizat, nu mai avem cămară. Când ne trebuie un produs de băcănie, dăm fuga la supermarket. Offf, cum să facem asta, când sunt atâția producători locali ale căror produse ar transforma orice cămară într-o cameră cu minuni? Iată, de pildă, brandul Bunătăți din cămară din Săvinești, județul Neamț. Și-au pus acest nume, dar au fost modești când au făcut-o: produsele lor nu sunt doar bunătăți, sunt incredibil de bune. Sub fiecare capac marca Bunătăți din cămară se ascunde un produs pregătit cu grijă din legume naturale românești, pline de vitamine. Și asta pentru că materia prima din care sunt făcute zacuștile, dulcețurile, murăturile, siropurile și zarzavaturile lor conservate n-au văzut în viața lor îngrășăminte chimice sau pe

Bunătățile lu’ Nina, comuna Romuli, Bistrița

Chef Nina Rus a pus județul Bistrița-Năsăud pe harta culinară a lumii. Cei ce au gustat din preparatele sale s-au îndrăgostit iremediabil de ele. La Romuli, la Păstrăvăria Rin, clienții așteaptă și cu zecile de minute să prindă un loc la o masă. Iar când vine cu bunătățile sale la piața din Bistrița Năsăud, acestea se vând ca pâinea caldă. S-a făcut cunoscută în 2017, când a participat la show-ul culinar Chefi la Cuțite, iar de atunci încoace, și-a prefecționat măestria în arta culinară. A inventat zeci de produse, urmând sfatul lui chef Cătălin Scărlătescu: ”Amestecă, combină, dă-ți drumul la imaginație și vezi ce iese!”.

Casa Danilevici, Gura Humorului, Suceava

Ingredientul principal al preparatelor producătorilor locali nu apare neapărat pe etichetă. Dar ți-l zicem noi. Este dragostea cu care sunt făcute. Și această dragoste nu e de ieri, de azi. E de când lumea. Nu altfel stau lucrurile în cazul Casei Danilevici, o afacere de familie în care dragostea pentru lucrurile bune și bine făcute s-a transmis din generație în generație. Casa Danilevici face cabanoși, cârnaţi boiereşti, crenvurşti de curcan/ porc, ceafă de porc afumată, mici de casă, muşchi alpin, pastramă de curcan/porc/raţă/viţel folosind numai și numai materie primă de la micii fermieri din zona Gura Humorului – o cutumă de la care familia Danilevici nu se abate nici să-i pici cu ceară. Cum nu se abate nici de la afumarea produselor doar cu fum de lemne. Cum ziceam, dragoste pentru lucrurile bine făcute.

Casa Deia, sat Deia, comuna Frumosu, Suceava

La oraș, obiceiul de a pune conserve s-a pierdut de mult. Dar și când îți vine poftă de o zacuscă sau o dulceață “de la mama ei”, cum s-ar zice… Păi, “mama ei” ar putea fi foarte bine producătorul local Florentina Boinceanu din Deia, deținătoarea brandului Casa Deia. Florentina are o mulțime de legume și fructe în grădină și livadă – dar culege și diferite soiuri de ciuperci din pădure. Folosindu-se de toate acestea, face în casă tot felul de zacuști: cu vinete, cu fasole, cu țelină, cu ghebe sau cu gălbiori. Și tot în borcanele cu eticheta Casa Deia poți găsi niște minunate dulcețuri de caise, căpșuni sau merișoare.

Călimani, Neagra Șarului, Suceava

Dacă nici în Bucovina nu se fac brânzeturi cum trebuie, apăi nu știm unde s-or mai face. Iar brânzeturile Călimani din Neagra Șarului fac mare cinste ținutului și tradiției de a îmbrânzi laptele în cel mai bun, gustos și sănătos mod. Nu mai puțin de 9 sortimente de brânzeturi tradiționale montane, caș, cașcaval și șvaițer produce fabrica din Neagra Șarului. Și cinci dintre ele sunt atestate ca produse tradiționale. Așa încât orice ai alege, e foarte bine ales.

Cămara Naturii, Suceava

Când străbunica îi dăruiește fiicei ei un rețetar de gemuri, dulcețuri și compoturi pe care, mai apoi, bunica ți-l dăruiește ție, cum să nu îl primești ca pe un dar și ca pe un semn că asta este ceea ce trebuie să faci de acum înainte? Aceasta este povestea din spatele etichetei Cămara Naturii – o poveste scrisă cu fiecare borcan nou ce apare pe rafturile băcăniei. În prepararea produselor lor, cei de la Cămara Naturii iau materie primă doar de la furnizori de încredere, locali, atenţi la procedeul de cultivare al fructelor şi legumelor. Și pentru că ingredientele folosite sunt exclusiv naturale (zeamă de lămâie, batoane de vanilie bourbon sau ghimbir), fără conservanți, familia ce deține acest brand nu produce niciodată mai mult de câteva kilograme din fiecare sortiment de dulceață. Așa că poate n-ar fi tocmai rău să te grăbești să comanzi câteva borcane cu ce-ți place ție.

Ceaunul Bunicii, Suceava

Ce-ar mai merge câteodată o mâncare făcută la ceaun! Dar unde să pui ceaunul, pe aragaz? Nu prea merge. Și-atunci, imaginea cu tine învârtind cu un linguroi mare într-un ceaun pus pe foc de lemne, gustând din când în când să vezi dac-o mai trebui sare, dac-o mai trebui piper sau alte mirodenii, rămâne doar o dorință frumoasă. Asta până dai de produsele de la Ceaunul bunicii. Harnicii oameni ce-au creat acest brand au făcut un lucru minunat: au luat cele mai bune plite și ceaune (100% din fontă), au adunat cele mai proaspete ingrediente și au creat cele mai savuroase rețete de pastă de pește, zacuscă de crap și pastă de păstrăv. Iar când totul a fost gata, le-au pus în borcane, borcanele în rafturile noastre și te-așteaptă pe tine să le comanzi. Da, poate că-ți răpesc plăcerea de a învârti tu însuți în ceaun, dar crede-ne că, odată ce guști un produs de la Ceaunul bunicii, o să-i ierți cu vârf și îndesat.

Codrul Boieresc, comuna Roznov, Neamț

Gustul clasic al preparatelor tradiționale a fost reinventat de către cei de la Codrul Boieresc combinând carnea din fermele proprii și măiestria italiană în obținerea salamurilor crud-uscate. Produsele cu specific românesc și italienesc sunt preparate după rețete autentice, utilizând doar condimente naturale și mucegaiuri nobile, tocmai pentru a scoate în evidență un gust unic și plin de savoare. Noi le-am pus alături de un pahar de vin și o discuție interminabilă!

Cozonaci Niculina, comuna Fundu Moldovei, Suceava

Mai întâi a fost afacerea de familie a unei femei tare pricepute ce a învățat să facă minunații cozonaci bucovineni de la bunica sa. Apoi, afacerea a crescut întocmai ca un cozonac pentru a se transforma în brandul local Cozonaci Niculina. Cum se fac ei astăzi? Cum se făceau și odinioară, cu nucă și mac – producătorii locali ce dețin această marcă pun mare preț pe rețetele tradiționale lăsate ca moștenire de familie. Dacă treci vreodată prin satul cunoscut ca vatră etnografică unde se fac acești cozonaci nu ai cum să nu te lași purtat de mirosul lor.

Diana Transilvania, Brebeni, Maramureș

Când te gândești ce alte bunătăți ai putea alege pentru tine și familia ta, atât sănătoase cât și cu adevărat gustoase, produsele vânătorești sunt alegerea perfectă. Diana Transilvania din județul Maramureș pune în valoare preparate din carne de mistreț și de căprioară, făcute după cele mai vechi și nobile rețete, oameni pricepuți și condimente aromate ce scot gustul fin și autentic în față. Delicatese precum slănină, pastramă de mistreț, cârnăciori de căprioară sau salam de mistreț și căprioară sunt preparate rare, de cea mai bună calitate, ce păstrează parfumul și gustul autentic al cărnii. Acestea provin de la animale crescute liber, din cele două fonduri cinegetice din nordul României, administrate de AVPS Diana-Transilvania, având deplină autonomie organizatorică, funcțională și financiară, fiind licențiată de Ministerul Mediului și Pădurilor pentru gestionarea fondurilor cinegetice din România. Nu-i așa că ți-am stârnit interesul?

DELUȚ, sat Deluţ, comuna Fundu Moldovei, Suceava

În familia ce produce brânzeturile Deluț din satul cu același nume, undeva la 1000 de metri altitudine (ce aer curat și ce iarbă bună trebuie să pască văcuțele acolo!), lucrurile sunt foarte clare: toată lumea se implică în prepararea produselor cărora li s-a dus vestea pe-acolo de unde sunt ei. Rețetele după care produc caș natural, dospit sau afumat, brânză frământată sau urdă sunt tot cele vechi, scornite de ciobani – la fabrica Deluț, familia ce deține această afacere doar a venit cu mijloace moderne de a le produce.

Doamne Ferește, Iași

Doamne Ferește să NU comanzi de la Doamne Ferește! N-ai cum să ratezi primele produse gourmet și fusion cu adevărat iuţi de pe meleagurile noastre. Creatorii muștarului cremă Doamne Ferește aduc împreună continente și condimente, pogorând bucurie în farfurie, flăcări în priviri și poftă de viață degustătorilor. Crema de Doamne Fereşte este zămislită în Tecuci, acolo dintotdeauna parcă se naşte cel mai iute muştar dintre toate muştarurile româneşti. Inima fină, plină şi cremoasă, e recreată după reţeta veche, găsită prin caietele meşterilor dinainte de 1990. Peste ea, creatorii acestor muștaruri năprasnice au venit cu ingrediente și picanterii aduse de peste mări și țări, din țările Asiei și-ale Americii de Sud, de să-ți dea lacrimile de iuțeală, dar și de încântare când ornezi mâncarea cu ele.

Domeniul Bogdan, Podgoria Mulfatlar DOC

Ei, iată că la Nord Natural nu avem doar produse de pe aici, de la noi din Bucovina, ci ne mai uităm și mai înspre sud. Așa l-am întâlnit pe Bogdan Mihalcea, un antreprenor care şi-a dorit altceva decât ce exista pe piață în materie de vinuri. Așa că, începând din 2011, pe Domeniul Bogdan din faimoasa Podgorie Murfatlar din județul Constanța se fac vinuri atestate ca produse de origine controlată, ce corespund parametrilor vinurilor ecologice. Așa că, dacă dorești să acompaniezi celelalte preparate pe care le poți lua de la noi cu un vin bun, poți alege un vin ecologic din sortimentele Fetească Neagră, Syrah & Merlot, Rose Murfatlar sau Sauvignon Blanc. Noroc!

Fabrica de Fum, Iaşi

Acum să te vedem: cu ce crezi că se ocupă Fabrica de Fum? Dacă îți vine să îți pui o mască antipoluare pe față, mare greșeală faci. Pentru că nu vei mai putea savura produsele – ce zicem noi “produsele”? delicatesele! – de cărnuri afumate ce ies pe poarta Fabricii de Fum. Mda, grea misiune avem, să descriem în cuvinte niște bunătățuri afumate 100% natural, cu lemn de cireș, pe care, dacă le-ai vedea într-o poză (ca să nu mai zicem în galantar), le-ai mânca din priviri. Fabrica de Fum este un brand ce-a fost înființat din pasiune pentru bunul gust și din dorința de a face niște alimente curate, fără E-uri. Astăzi, o mare parte din produsele Fabricii de Fum sunt atestate la nivel național ca tradiționale, iar celelalte sunt în curs de avizare.

Familia Stoica, comuna Moldova Sulița, Suceava

Câte nu are să ne ofere pădurea! Doar să știi unde să te uiți. Lucrul ăsta îl știu foarte bine Loredana și Stan Stoica, dragii noștri producători care dețin marca Stoica din Moldova Sulița și care, în excursiile lor prin pădure, culeg muguri de brad, afine, mure, zmeură și agrișe, dar și hribi, ghebe sau gălbiori. Din primele, priceputa soție și vrednicul său soț prepară delicioase siropuri și dulcețuri, iar ciupercile le transformă în zacuști ce abia așteaptă să le guști (am scris “guști” de dragul rimei, dar zacuștile Stoica nu le poți doar gusta, odată ce ți-ai făcut primul sandviș cu ele, nu le mai lași până nu le termini).

Gustos, Lețcani, Iași

Când te gândești la lavandă, primele care îți vin în minte sunt nesfârșitele lanuri mov din sudul Franței. Ei, iată că un tânăr din Iași pus pe fapte încearcă să te facă să-ți mai schimbi un pic aceste prime gânduri. Cristian Ioniță a văzut și el lanurile de lavandă franțuzești – și încă peste 10 ani, cât a locuit în Hexagon. Dar departe de a le vedea doar ca pe un decor minunat pentru selfie-uri sau materie primă pentru parfumuri, lui Cristian i-a încolțit ideea de a face sirop din frumoasele flori. Și sirop de lavandă a făcut. I-a pus și un nume – “Gustos” – care descrie perfect modul în care produsul său încântă papilele gustative. Putea să adauge și “sănătos” și descrierea era completă. Asta pentru că siropul de lavandă produs la Lețcani, lângă Iași, n-are zahăr sau conservanți și merg de minune în salate, prăjituri și cocktail-uri, dar are și un foarte benefic scop terapeutic.

JIC REAL FOOD SRL, Șcheia, Suceava

Pentru iubitorii de delicii 100% naturale, sănătoase și crocante, biscuiții de la Jic sunt cea mai bună alegere. Din ingrediente simple și naturale, procurate de la producătorii locali, reiese un gust deosebit, plin de savoare și arome autentice în forme rotunde. Produse în loturi mici, fără aditivi sau conservanți, tocmai pentru a asigura prospețimea, calitatea și frăgezimea acestora. Turta dulce artizanală cu scorțișoară, ghimbir și nucușoară ți se topește în gură după fiecare mușcătură.

Leacuri din Bucovina, Gura Humorului, Suceava

Ehei, câte leacuri din natură nu știau bunicile noastre… Pentru ele, orice durere, orice suferință putea trece ca luate cu mâna sau măcar ostoite cu un ceai, o plantă, o vrajă. Toate aceste cunoștințe sunt pe cale să se piardă și la un moment dat chiar se vor pierde, dacă nu ar exista oameni precum cei de la Leacuri din Bucovina, care știu că plantele au o putere magică, doar să vrei și să știi s-o folosești. Leacurile din Bucovina, adică ceaiuri, fructe și ciuperci uscate, sunt făcute din plante naturale culese, preparate și uscate fix așa cum ar face-o și bunicile din sat. Și mai au încă două ingrediente magice, tot după rețeta lor, pe care n-o spun decât cui are urechi să audă: iubirea și pofta de viață bună.

Leomi Chocolate, Iași

Dragostea pentru ciocolată, inspirația și pasiunea pentru lucrul bine făcut și-au dat mâna în atelierul Benedictei Drobotă rezultând ciocolata artizanală Leomi Chocolate de cea mai bună calitate. Din cele mai bune ingrediente de pe piață, ciocolată neagră, alba, cu lapte, arome unice de mure, pere, zmeură, nucă combinate cu cele mai noi inovații tehnologice, reies minuni.

Mălinul, comuna Mălini, Suceava

Uneori, lucrurile simple, mai nepretențioase, sunt cele mai bune. Dacă sunt făcute cu multă pricepere și multă pasiune, nici nu-ți mai poți dori altceva. În apropierea munţilor Stânişoarei, la Mălini – satul natal al marelui poet Nicolae Labiș – familia Ștefănoaie face pur și simplu minuni cu laptele de vacă proaspăt. Neieșind cu un rând din litera vechilor rețete, proprietarii fabricii Mălinul produc o smântână groasă și gustoasă, o telemea care, alături de niște roșii gustoase, devine cea mai bună masă pe care o poți lua vreodată, o brânză de vaci de nu te mai saturi și o mozarella care ar trece testul oricărui italian ce-ar gusta-o vreodată.

Molduanca, comuna Fundu Moldovei, Suceava

Unde s-a mai pomenit ca în nordul îndepărtat al Bucovinei să întâlnești brânzeturi dintre cele mai rafinate cum nici nu te așteptai. Tocmai în comuna Fundu Moldovei, într-un loc cu munții cei mai curați și verzi de atâta pădure, acasă la familia Cazacu, sub numele Molduanca, se înfăptuiește minunea. Brânzeturi din lapte de vacă, atent selecționate, maturate cel puțin 3 luni, în vin roșu, cu semințe, turmeric sau de tip parmezan sunt dintre cele mai căutate pe plan local, spre a mulțumi orice pofticios.

Natur cătină, Suceava

Mai rar aliment care să conțină atâta amar de vitamina C precum cătina. Și dacă prin zona ta nu prea se găsește sau nu te pricepi neapărat s-o pregătești, las’ pe cei de la Natur Cătină să ți-o prepare ei. Din 2009, Cristian Sidor și familia sa cultivă cătină și-o procesează în fabrica lor fără pic de adaos de apă, zahăr, conservanți sau aditivi. Doar presează la rece fructele de cătină obnținute din culturi ecologice, le îmbuteliază, le pune etichete mândre și le scoate la vânzare – inclusiv prin intermediul nostru, al Nord Natural. Ar fi și păcat de atâta muncă, atâta dăruire și atâta sănătate câte sunt într-o sticlă de sirop de Natur Cătină să nu faci o comandă!

PALE, comuna Pătrăuţi, Suceava

Sunt multe produse care se luptă să-ți îndulcească ziua – la propriu. Ei, uite că dulciurile de casă marca Pale fac cum fac și reușesc să ți-o îndulcească și la figurat. Pune producătorul local Palela Holca ceva în ele – pe lângă lavandă, fulgi de migdale, fistic, stafide, cafea, cacao sau merișoare – care nu doar îți gâdilă papilele gustative într-un fel foarte plăcut, ci-ți și dau o stare de bună dispoziție de-ndată ce le savurezi. Am întreba-o pe Palela ce anume, dar cred că știm deja: propria ei fericire de a le face.

Paste de Bucovina, Frasin, Suceava

Dacă ar fi să denumim în câteva cuvinte povestea Pastelor de Bucovina ale producătorului local Ani Dumbravă, i-am spune ,,Întoarcerea la origini”. Asta pentru că Ani a reușit să îmbine rețeta de tăiţei a bunicii cu meşteşugul învăţat în Italia. Rezultatul? Câteva sortimente de paste din grâu dur, cu ou sau vegetariene, uscate natural și colorate tot cu ingrediente naturale (spanac, roşii sau sfeclă roşie) care ar scoate și un “Si!” spus din inimă de un bucătar italian, și un „Vai, cât de bune sunt!” exclamat de un compatriot de-al nostru pasionat de paste.

Pofta Focului, Iași

Tanti Gica, sufletul din spatele afecerii de familie Pofta Focului din Iași, face zacuști cu patalama la mână. Da, da, în 2017, harnica femeie a dat fuga la Minister și a obținut atestat de produs tradițional pentru zacuștile ei de vinete și gogoșari, de ghebe, de hribi și pentru dulceața sa de nuci verzi. Acuma, patalamaua ca patalamaua, dar tot gustatul și încercatul sunt de bază. Așa că poftim de le comandă de pe Nord Natural! Și, dacă tot faci comandă de la Pofta Focului, poate ți-o fi poftă și de sărmăluțe, de turte de casă, de murături sau de rață pe varză. Tanti Gica abia așteaptă să ți le gătească, cu ingrediente alese și verificate chiar de dânsa!

Primitiv Foods, Buzău

Multe “minuni” mai găsești azi în miere. Din varii motive, multe dintre sortimentele de miere pe care le poți cumpăra sunt pline de zahăr, de tot soiul de aditivi, de conservanți. Trist. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul mierii Primitiv Foods, făcute de cuplul Cristina și Mihai din Valea Buzăului. După o ședere de câțiva ani la oraș, cei doi s-au întors unde s-au născut și unde se simțeau cel mai bine, la țară, la liniște și departe de poluare. Aici, s-au apucat să facă miere după chipul și asemănarea locului: neprihănită, cum le place lor să spună. Adică fix așa cum le-o oferă natura. Și totuși, după un “ce-ar fi dacă?” rostit la o cafea, Cristina și Mihai au mai cules și alte roade ale naturii – cum ar fi alune de pădure, roșcove sau nuci – și le-au îngemănat cu mierea pentru a da naștere unui gourmet tartinabil gustos și hrănitor. Amestecat la rece, mixul marca Primitiv Foods e dovada vie și sănătoasă că în miere poți găsi și minuni-minuni!

Prindii, Moldovița, Suceava

Or fi albinele de la munte mai harnice decât cele de la șes? Poate, dacă stai să te gândești că vara ține mai puțin decât prin alte părți și trebuie să alerge încolo și-ncoace mai repede, să ajungă la cât mai multe flori înainte ca acestea să se ofilească. Ei, poate de aceea mierea Prindii a producătorului Andrei Prindii de pe plaiurile de munte ale Moldoviţei are ceva special. Degustând-o, parcă simți în aroma ei toată strădania albinuțelor ce n-au stat o clipă locului, zum zum încolo, zum zum încoace ca să-și termine treaba înainte de venirea frigului. Cinstește munca micilor gospodine și dăruirea și grija apicultorului și comandă mierea de la munte Prindii, în borcane de 300, 500 și chiar 1000 de grame. Vei vedea că și hărnicia ta va fi răsplătită de gustul minunat pe care această miere naturală îl va oferi rețetelor tale.

Scrijele ca la bunica, Miroslava, Iași

Noile cipsuri din fructe, sănătoase și gustoase sunt noul trend. Cei mici și cei mari se vor bucura de ronțăielile din măr, prune sau gutui deschidratate, numai bune pentru o gustare între mesele principale, la școală sau birou, sau pentru o seară în familie. Produsele sunt realizate cu materie primă din România, fructele fiind achiziționate din Iași, Bacău, Vaslui, Bistrița și Târgu Jiu.

Socată, Suceava

Între băuturile care ne-au răcorit tuturor copilăria – și nu numai nouă, ci și părinților și bunicilor noștri – există una care aproape c-a intrat în legendă: socata. Odihnindu-se cuminte în borcane mari, acoperite, cu florile de soc zâmbind dinăuntru către puștii ce-și făceau zilnic drum prin cămară să vadă dacă „s-a făcut? s-a făcut”, socata e acea băutură uimitoare care nu-ți ostoiește doar setea sete, ci și setea de vremuri de-altădată. Și dacă nu mai știi meșteșugul preparării socatei sau nu mai ai timp s-o faci tu, comandă câteva sticle de socată artizanală făcută la noi, în Suceava. Pe undeva, printre înghițituri, o să ți se pară că vezi chipul bunicii spunându-ți că da, în sfârșit s-a făcut.

Soriol, Suceava

Râde floarea-soarelui când se uită la soare, dar râde și soarele de bucurie când se uită la cum prepară fabrica Soriol din Suceava uleiul de floarea soarelui. Adică, prin metoda tradițională de presare la rece, din prima presă, folosind numai și numai semințe atent alese de pe aici, de pe meleagurile Bucovinei. După presare, uleiul trece printr-un filtru de bumbac, pentru a scăpa de impurități, dar vitaminile și nutrienții din ulei rămân acolo să-i facă bine celui sau celei ce-l va folosi. Adică ție, pentru că noi chiar nu vedem niciun motiv să nu comanzi uleiurile Soriol la tine acasă. Uite, și soarele te încurajează s-o faci.

Stupina Taină Vie, comuna Bârnova, Iaşi

Se spune că, pe glob, albinele sunt pe cale de dispariție, ceea ce e și trist, și foarte grav. Însă cât vor mai exista pe pământ albinele, ferma apicolă Taină Vie va continua să producă miere și produse apicole după aceleași percepte și sfaturi transmise din generație în generație de la străbunii noștri încoace: în deplină armonie cu natura, curat și sănătos. În borcanele cu eticheta Taină Vie nu vei găsi decât miere pură, limpede, nepasteurizată și fără grăsimi, sodiu, aditivi, arome adăugate, zahăr sau E-uri. Miere cum ar trebui să fie mierea.

Tanola, sat Brăieşti, comuna Cornu Luncii, Suceava

Este incredibil ce pot face soții Tanasă, producătorii locali ai brandului Tanola, din fructele, legumele și trufele lor. Din start, faptul ca unul dintre principalele lor ingrediente sunt atât de prețioasele trufe ar trebui să îți dea o idee despre savoarea produselor Tanola. Apoi, felul în care le produc, conservarea naturală produselor – atât a trufelor, fructelor și legumelor la vrac – cât și a uleiurilor, dulcețurilor și condimentelor marca Tanola reprezintă o garanție că gustul bun, vitaminele și nutrienții se vor păstra indiferent de anotimp. Hai, răsfață-te cu o porție de trufe, fie că lei iei la vrac sau conservate în borcan, cu ulei. Cei șase câini special antrenați pentru a găsi trufe ai familiei Tanasă vor da bucuroși din coadă!

Tanti Vera, Câmpulung Moldovenesc, Suceava

Pe Virginica Alboi din Capu Satului până şi copiii din Câmpulung Moldovenesc o strigă „Tanti Vera”. În zonă nu există nuntă, botez sau zi de naştere pe care să nu le îndulcească prăjiturile sale. Din caietele ei vechi, folosind ingrediente naturale, Tanti Vera readuce gusturile de altădată şi nostalgia zilelor fericite ale copilăriei. Hai să facem un mic experiment: închide ochii și încearcă inegalabilele cornuleţe cu gem sau nucă, un fursec, o tartă cu brânză sau fructe, un saleu, un chec sau un cozonac ieșit din mâinile și cuptorul lui Tanti Vera. Ei, nu-i așa că am reușit să te aducem preț de câteva clipe înapoi în bucătaria bunicii?

Tăiței Grădinărești, Iaşi

N-om avea toți priceperea, aplecarea sau răbdarea să facem tăiței de casă. Dar toți avem momentele noastre când ne lasă gura apă doar gândindu-ne la ei. Când ai un astfel de moment, comandă de la noi Tăițeii Grădinărești făcuți de un producător local din Iași. Se fac doar în loturi mici, ca să nu fie nevoie de conservanți, și conțin ingrediente proaspete. Plus că-s colorați pe cale naturală, cu piureuri din legume și fructe, ceea ce-i face și mai apetisanți și mai sănătoși. Apropo, datorită acestei combinații de legume și fructe, sunt sățioși și mai ușor de digerat, ca să nu mai zicem de povestea cu colesterolul și trigliceridele care nu o iau în sus ca la pastele obișnuite.

Ţinutul Călimanilor, comuna Şaru Dornei, Suceava

Povestea brânzeturilor Ținutul Călimanilor este una extraordinar de frumoasă. E povestea soților Diana și Cristian Țăranu, ce au dat viața agitată de la oraș pe traiul tihnit de la țară. Au început prin a renova casa bătrânească pe care o aveau la Șaru Dornei, o mică localitate de la poalele Parcului Național Călimani, iar când au terminat, le-a venit minunata idee de a-și face propria fabrică de brânzeturi. Ei, și să vezi ce brânză maturată și ce frumusețe de șvaițer iese din fabrica lor! E ceva nemaipomenit să urmărești cum ditamai roțile de șvaițer sunt maturate cu lunile; sunt întoarse zi de zi când pe o parte, când pe alta și frecate cu o perie aspră înmuiată în saramură; și cum, după 2-3 luni de stat ba la rece, ba la cald, șvaițerul începe să dospească și să facă niște găuri cât cireașa. Arată șvaițerul Ținutul Călimanilor al familiei Țăranu așa de cum ar trebui să arate un șvaițer, că atunci când îți tai o felie, mai că te-ai aștepta să apară de undeva șoricelul din desenele animate ale copilăriei, rugându-te să-i dai și lui o bucățică.

ValePutna, sat Valea Putnei, comuna Pojorâta, Suceava

Știi cobza? Nu, nu instrumentul acela muzical. Ci delicatesa locală ce constă într-un păstrăv afumat cu conuri de brad și lemn de fag, îmbrăcat în cetină de brad și legat cu nuiele de alun. Ei bine, Cobza a fost inventată în Valea Putnei – zice-se, în 1927, cu prilejul petrecerii date la Castelul Regal din Poiana Îțcani în cinstea Încoronării Majestăţii Sale, Regele Mihai. Astăzi, în Valea Putnei, își are sediul brandul premium ValePutna, a cărui denumire este un omagiu adus primei păstrăvării din România, înființate în 1896 sub numele “Valeputna Fischbruthutte”. Îți dai seama, cu atâtea blazoane de apărat, produsele ValePutna de azi nu pot fi decât impecabile. Și chiar sunt. Fără pic de aditivi și amelioratori, afumate conform unui meșteșug neschimbat de mai bine de 100 de ani, specialitățile de păstrăv marca ValePutna – inclusiv mândria locală Cobza – sunt un răsfăț culinar pe care ți-l recomandăm din tot sufletul să ți-l oferi.

Zada, comuna Horodnic de Jos, Suceava

În câte feluri de brânză poate fi transformat laptele de vacă sau de oaie? Aparent, familia Dumitrescu, deținătoarea brandului de lactate Zada din comuna Horodnic de Jos, a luat răspunsul la această întrebare ca pe o provocare personală – și bine a făcut. Pentru că la Zada se fac atât de multe feluri de brânzeturi – și toate atât de gustoase și de apetisante – încât să te decizi asupra unuia singur e misiune imposibilă. Ce face Zada? Dar ce nu face: aperitiv simplu împletit, brânză de buduf, caşcaval afumat, cașcaval maturat, caşcaval cu boia dulce, cu chimen, cu usturoi şi busuioc, cu piper, cu nucă, cu ierburi aromatice… Și nu lipsesc nici iaurturile naturale. Zi și tu, cum să te poți hotârî la un singur sortiment?

Zorian, comuna Oțeleni, Iaşi

Dacă ți-am spune că se poate face ulei extravirgin și din floarea soarelui, nu doar din măsline sau struguri, l-ai încerca? Atunci, poate ai vrea să-ți povestim despre uleiul Zorian. Acesta este un ulei 100% natural, ce se obține din prima presă la rece a semințelor de floarea soarelui. În acest fel, uleiul își păstrează substanțele nutritive esențiale, vitaminele și calitățile antioxidante naturale, transformându-l nu doar într-un ajutor de încredere al bucătăriei, ci și al sănătății tale. Știi, data viitoare când îți dai seama că ai nevoie de ulei – și când nu ai, dacă îți petreci o parte din timp în bucătărie – poate te gândești să renunți la uleiul rafinat, cu păcatele lui, și să încerci alternativa mult mai sănătoasă oferită de Zorian.